Looks over brain

In urma cu una sau doua saptamani am fost invitata la o aniversare, la un restaurant. Draguta ambianta, draguta muzica dar compania…hmmm not so good.

De ce nu prea buna? Ei bine, am nimerit intr-un card de gaste pitipoance. Toate gatite de mama – mama, cu rochite mai mult decat indecente, cu strasuri mai mult decat kitch-oase, cu imitatii mai mult decat evidente, cu machiaj mai mult decat strident si cu o lipsa de materie cenusie mai mult decat notabila. Sarbatorita, o ”amica” pe care nu o mai vazusem de ceva timp si pe care o stiam ”normala” era regina. Socul suferit de mine atunci cand am vazut-o cat de bine s-a adaptat normelor si cerintelor ”societatii” noastre m-a uimit.

Asta a fost initial insa. Dupa, nu mi-a mai pasat. Am incercat doar sa zambesc si sa ma gandesc ca acum am ocazia sa vad ce si cum gandeste o pitipoanca ( stiu – un cliseu ).